Ultimele zile au adus în atenția publicului ieșean un sondaj referitor la intenția de vot în situația în care alegerile ar avea loc imediat, sondaj despre care s-a scris că ar fi fost comandat de către organizația Partidului Național Liberal.
Lucrurile sunt cu adevărat interesante în ceea ce privește candidații care fac subiectul acestui sondaj și NU cifrele, evident puse din pix. Cele două publicații locale nu au nici un fel de numitor comun: candidații sunt total diferiți, în funcție de publicația în care au apărut.
În urmă cu o săptămână, în una din publicațiile locale ieșenii erau informații de faptul că, potrivit unui sondaj efectuat, Costel Alexe (PNL) ar obține un procent de 36,72 % iar Bogdan Cojocaru (PSD) actualul prefect ar obține doar 24 %. Cifrele indicau o înfrângere și împotriva fostului președinte al Consiliului Județean Iași, Maricel Popa (PSD), mod în care Costel Alexe ar obține 35,4 % în timp ce candidatul social democraților ar obține 25,1 %. În oricare din variantele de mai sus, candidatul AUR Silviu Gurlui ar obține 12,67 % iar Marius Bodea (USR) 13,51 %. În ceea ce privește votul politic pentru Consiliul Județean, PNL este cotat în sondajul respectiv cu 34,06 la sută în timp ce PSD ar avea 28,2 %, urmând AUR cu 14,66 %, USR – 13,05 %, PMP‑2,36%, SOS – 2,37%.
Așa cum spuneam, după numai o săptămână, lucrurile stau total diferit. Costel Alexe (PNL) ar obține 37 %, Silviu Gurlui (AUR) – 25,4 %, Bogdan Cojocaru (PSD) – 24 %, Marius Bodea (USR) – 7,8 %. Mai departe, în cazul în care la președinția Consiliului Județean ar candida Maricel Popa, rezultatele nu ar fi surprinzătoare, se arată în presa locală. Costel Alexe ar obține 35 %, Silviu Gurlui – 24 %, Maricel Popa – 23 %, Marius Bodea – 8 %.
Evident, cele două variante ale sondajului sunt total diferite: locul secund ar fi fost ocupat de către Bogdan Cojocaru sau, dupa caz, de Maricel Popa în urmă cu o săptămână, dar în prezent, pe locul doi s-ar situa Silviu Gurlui. Total ilogic, de altfel, pentru că procentele pe care le-ar obține partidul AUR au crescut precum prințul din povești: in doar o săptămână, de la 12,67 % la 25,4 %.
Nici la nivel de municipiu lucrurile nu coincid, potrivit celor două sondajului PNL (sau, sondajelor? încă nu ne-am cu privire lămurit la acest capitol).
Potrivit unui articol apărut in urmă cu doar o săptămână, Mihai Chirica ar obține 56,5% dacă ar candida împotriva lui Bogdan Balanișcu, în timp ce candidatul PSD ar obține un procent de 9,7 %, urmând ca Marius Bodea (USR) să obțină 19,1 % iar Viorel Blăjuț, din partea AUR ar obține 6,2%. Același sondaj mai spune că dacă la PSD ar candida Bogdan Cojocaru acesta ar obține 6,6 %, Chirica – 55,8%, Viorel Blăjuț (AUR) – 6,7 %, Cosette Chichirău (USR) -21,9%. În ceea ce privește votul politic pentru Consiliul Local, PNL ar obține 35,1%, PSD – 17,5%, AUR- 10,0%, USR – 22,6%, PMP – 3,6%.
În sondajul apărut într-o altă publicație locală, după numai o săptămână, cifrele se aseamănă dar candidații sunt total diferiți. Astfel, se pare că astăzi, dacă candidat la PNL la Primăria Iași ar fi tot Mihai Chirica, acesta ar obține 56 %, Vasile Pușcașu (AUR) – 18 %, Marius Bodea – 12 %, Bogdan Balanișcu (PSD) – 9,7 %. În cazul în care contracandidații se schimbă, procentele sunt aceleași ceea ce este cel puțin greu de crezut, dacă nu chiar de domeniul SF: Mihai Chirica ar obține 55,8 %, Vasile Pușcașu – 18,5 %, Bogdan Cojocaru – 12 %, Cosette Chichirău (USR) – 11,7 %.
Sondajele de tipul celor două apărute în presa locală, evident, fără a avea legătură cu realitatea, sunt lansate pentru a lăsa impresia că un candidat are mai multe șanse de a obține un scor bun decât în realitate. Pentru cei care nu știu, aceste sondaje nu sunt de ieri, de astăzi ci au apărut, culmea, tot în “curtea” liberalilor, în urmă cu 15 ani.
În termeni stufoși, vorbim despre o “inginerie socială” despre care experții spun că poate influența votul cetățenilor, funcție de cât de “umflate” sunt cifrele, sau după caz, reduse, în ceea ce îi privește pe contracandidați.
Ce este și mai important, este faptul că aceste sondaje sau “inginerii sociale” nu sunt doar imorale ci și ilegale. Astfel de manevre au fost scoase în afara legii, iar în luna martie a anului curent forma legii 58/2023 a fost declarată constituțională în deplinătatea ei, pornind de la legea 51/1991 căreia i-au fost adăugate, la capitolul 2, trei subpuncte, dintre care cel mai important este acesta: “p) managementul incidentelor de securitate cibernetică – ansamblul proceselor ce prevăd detectarea, calificarea, raportarea, analiza și răspunsul la incidentele de securitate cibernetică”. Experții din domeniul securității naționale explică faptul că astfel de sondaje, evident măsluite, care apar în mediul online, nu fac altceva decât să inducă votanților modul în care aceștia ar trebui să își exercite dreptul de vot, iar astfel, votul nu mai este exprimat prin voința fiecăruia ci îi este indus votantului modul în care ar trebui să voteaze. Cu alte cuvinte, astfel de sondaje, lansate in spațiul public reprezintă o încălcare a legii în ceea ce privește securitatea cibernetică.
Întrebați de către reporterii 24iași despre aceste sondaje, care este firma care le-a realizat, în ce perioadă au fost efectuate și câți respondenți au fost, Alexandru Muraru, Președintele PNL Iași, nu a răspuns iar Costel Alexe, fost Președinte PNL Iași, actualmente autosuspendat din funcție, a evitat să ofere un răspuns clar.
Mai există vreo urmă de îndoială în ceea ce privește veridicitatea acestor sondaje?
Greu de crezut.
Pentru o corectă informare a publicului, menționăm că legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente vine cu următoarele precizări referitoare la perioada legală în care se pot desfășura aceste sondaje de opinie, respectând prevederile legale, astfel:
Articolul 77
(1) În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conținut electoral, acestea trebuie însoțite de următoarele informații:
a) denumirea instituției care a realizat sondajul;
b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul și metodologia utilizată;
c) dimensiunea eșantionului și marja maximă de eroare;
d) cine a solicitat și cine a plătit efectuarea sondajului.
(2) Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.
(3) Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă.