Într-o perioadă în care rutina și confortul cotidian impactează semnificativ mediul înconjurător, alternativele eco-friendly și achizițiile sustenabile ar trebui să dobândească statutul de necesitate, nu dorință. Deși curentul fast fashion reprezintă o competiție acerbă în industrie, bucurându-se de o popularitate remarcabilă, românii par a fi la curent cu dezavantajele acestuia, încercând să se orienteze către comportamente de consum responsabile.

Care să fie totuși percepția generală și factorii decizionali ce primează când vine vorba despre cumpărături vestimentare sustenabile? Pentru a răspunde acestor întrebări, GLAMI, platformă europeană lider în descoperirea modei, a derulat un sondaj, în intervalul 5-9 ianuarie 2024, cu ajutorul a 6,054 respondenți din rândul vizitatorilor www.glami.ro, ca parte a analizei Year in Review.

Sustenabilitate vs. accesibilitate

Întrebați ce părere au despre fast fashion, 37% dintre respondenți au afirmat că sunt de acord cu acest curent, atâta timp cât este accesibil. Pe de altă parte, 31% dintre ei evită să realizeze astfel de cumpărături din cauza calității scăzute, în timp ce 6% le refuză având preocupări legate de mediu. Alți 9% dintre cei chestionați conștientizează problemele de mediu implicate, însă nu au suficiente resurse financiare pentru a face achiziții din alte locuri. În final, aproape 17% dintre persoanele participante la sondaj nu știu încă ce să creadă despre fast fashion.

Cu toate acestea, sustenabilitatea e-shop-urilor este un aspect esențial pentru 9% dintre români. Lista criteriilor importante în alegerea magazinelor mai include și reducerile la brandurile preferate (44%), calitatea (38%), livrarea gratuită la domiciliu (29%), informațiile despre mărimile și modelele disponibile (27%), posibilitatea de a plăti la livrare (26%), interacțiunile anterioare (22%), prețurile mici (22%), livrarea rapidă (21%), serviciile de suport oferite clienților (11%) sau perioada îndelungată pentru retur gratuit (10%).

Deschidere către moda sustenabilă

De remarcat este faptul că numeroși români încearcă să adopte comportamente responsabile de achiziție, chiar dacă au parte de diverse obstacole. De pildă, 34% dintre respondenți încearcă să practice sustenabilitatea, însă recunosc că bugetul joacă un rol decisiv, 32% dintre ei prioritizează brandurile eco-friendly în general,
iar 18% au diminuat numărul articolelor cumpărate, ca o bună practică asociată.
În paralel, pentru 11%, sustenabilitatea nu constituie un factor decisiv.

Interesant este că dintre cei care au ales să achiziționeze mai puțin, 48% au afirmat că ar cumpăra cu siguranță mai multe articole de îmbrăcăminte dacă ar avea mai multe resurse financiare, 33% consideră că probabil ar face același lucru, 9% nu au idee cum ar proceda, 8% spun că probabil nu ar cumpăra mai mult și doar un procent de 2% declară că sigur nu ar opta pentru achiziții mai dese.

Doar 1 din 3 români spune că a comandat de pe platformele fast fashion externe

Platformele internaționale de shopping, cu precădere cele din Asia, dispun de multă atenție din partea publicului global. Și totuși, în cazul românilor, doar 33% spun că au cumpărat articole vestimentare prin intermediul lor anul trecut, pe când 62% neagă acest lucru, iar aproximativ 5% nu își amintesc cu exactitate.

Metodele de plată favorite ale românilor pot explica această situație într-o oarecare măsură. Concret, 62% dintre respondenți încă aleg să plătească la livrare, doar 22% aleg să plătească online, iar pentru 16% dintre ei decizia este influențată de context.