În condițiile în care România este “cap de afiș” la capitolul mame minore (30% dintre mamele minore din Uniunea Europeană provin din țara noastră) acestea vor continua să primească bursele aferente, respectiv 700 de lei lunar. Nu de aceleași beneficii materiale se vor bucura și elevii conștiincioși, cu rezultate foarte bune la învățătură: jumătate dintre aceștia nu ar mai primi burse.
Într-o postare publicată pe rețelele de socializare, ministrul Educației, Daniel David, a anunțat că elevii nu vor mai primi aceleași burse: doar primii 15% dintr-o clasă vor lua bursă de merit, cu condiția să aibă media peste 9.
„Păstrăm doar două categorii de burse. Bursele sociale, pentru a asigura incluziune, unde păstrăm și bursele pentru mame minore, în aceeași logică. Bursele de merit, până la maximum 15% dintr-o clasă, cu condiția unei note minime de 9. După reorganizarea olimpiadelor/concursurilor, voi crește premiile obținute pentru câștigători. [N. Red ministrul a spus că vrea să regândească olimpiadele pentru a reflecta excelența].
Ministrul a explicat motivul pentru care s-a decis reducerea numărului și tipurilor de burse, recunoscând că bursele au reprezentat anul trecut „aproape un sfert din deficitul pentru care întoarcem țara pe dos și peste tot bugetul cercetării-dezvoltării-inovării din țară”, așa cum a remarcat Edupedu.ro.
Până acum, primeau bursă de merit primii 30% dintre elevii dintr-o clasă: cei cu media peste 9,5 primeau bursă în valoare de 450 RON/luna, iar cei cu media sub 9,5 dar nu mai puțin de 7, primeau 300 RON/luna. În condițiile în care lucrurile vor rămâne așa cum a anunțat Daniel David, începând cu anul școlar 2025‑2026, doar 3‑4 elevi dintr-o clasa ar mai primi burse de merit. Astfel, în clasele în care vor fi mult mai mulți elevi cu medii peste 9,5, aceștia nu se vor mai încadra pentru bursă de merit, că până în prezent.
Ce spun elevii?
Înainte de intrarea în vigoare a Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, sistemul de burse era marcat de dezechilibre semnificative între județe și nu reflecta în mod adecvat realitățile economice și sociale ale elevilor. Lipsa unei reglementări unitare a făcut ca bursele să nu constituie un instrument real de sprijin, ci mai degrabă o formă simbolică de recunoaștere, adesea aplicată neuniform. Prin noua lege, bursele au fost definite clar, s-au
stabilit cuantumuri minime raportate la salariul minim brut și s-a introdus un cadru coerent care a permis, pentru prima dată, o abordare națională echitabilă bine fundamentată. În plus, bugetul alocat burselor a crescut exponențial: de la circa 540 de milioane lei în 2021, la peste 1,3 miliarde în 2023, apoi 4,9 miliarde în 2024, cu o estimare de 6,4 miliarde pentru 2025. Această creștere într-un interval de patru ani demonstrează că statul român recunoaște eficiența burselor: ele reduc abandonul școlar, susțin echitatea și generează rezultate
sistemice mai bune.
În acest context, propunerea de a dimensiona bugetul pentru burse pornind de la nivelul anului 2023 este, în opinia noastră, inacceptabilă. Această formulare sugerează o intenție de a reveni la o perioadă în care bursele erau insuficiente, dezechilibrate și lipsite de impact real. De asemenea, justificarea acestor măsuri ridică o problemă fundamentală: dacă sprijinul pentru accesul la educație devine nesustenabil, înseamnă că echitatea nu mai este o prioritate bugetară? Mai mult decât atât, propunerea de a raporta bursele la salariul minim net și nu brut ascunde o diminuare reală a sprijinului acordat elevilor. Această ajustare ar avea ca efect direct scăderea valorii burselor, în ciuda eventualelor creșteri oficiale ale salariului minim.
Într-un moment în care costurile legate de participarea la educație cresc constant, alimentate și de nivelul ridicat al inflației din România, o astfel de măsură ar afecta în mod disproporționat elevii din mediile defavorizate, dar și pe cei care obțin performanțe academice considerabile.
În mod constant, elevii din România se confruntă cu dificultăți reale în accesul la o educație de calitate, iar bursele reprezintă, în multe cazuri, singurul sprijin concret care le oferă o șansă reală. Prin urmare, alocarea financiară pentru aceste burse nu poate fi tratată exclusiv prin prisma austerității bugetare, ci trebuie evaluată în contextul drepturilor fundamentale ale elevilor și al obligațiilor asumate de statul român în domeniul educației.
Impactul burselor asupra performanței școlare este demonstrat prin numeroase analize naționale. Bursele nu doar sprijină participarea elevilor la educație, ci și contribuie direct la creșterea motivației, frecvenței și rezultatelor academice. Potrivit Raportului QX, elevii care beneficiază de burse au șanse semnificativ mai mari de a-și continua studiile și de a obține performanțe superioare comparativ cu cei care nu primesc acest sprijin financiar.
Fiecare tip de bursă are un rol distinct, bine conturat, care răspunde unor nevoi specifice ale elevilor din sistemul educațional românesc. Bursele de merit recompensează performanța academică și oferă recunoaștere concretă a muncii și efortului susținut depus de elevii care obțin rezultate bune la învățătură. Bursele de reziliență, în schimb, au un rol complementar și strategic, funcționând ca o extensie a bursei de merit, fiind menite să ofere
șanse egale elevilor care învață în licee cu contexte educaționale diferite. Bursele sociale au un rol esențial în asigurarea incluziunii educaționale și vizează sprijinirea elevilor care provin din medii vulnerabile din punct de vedere socio-economic. Bursele tehnologice sunt dedicate elevilor din învățământul profesional și contribuie la consolidarea unei rute educaționale adesea marginalizate, dar absolut necesare pentru dezvoltarea pieței muncii, iar bursele olimpice răsplătesc excelența absolută și susțin elevii care reprezintă România în competiții
internaționale. Din această perspectivă, subliniem faptul că bursele nu pot fi tratate ca o cheltuială omogenă, ci ca un ansamblu de măsuri strategice complementare. Fiecare bursă are o funcție bine definită, fie de sprijin social, fie de încurajare a performanței, iar eliminarea sau diminuarea uneia afectează direct categoriile de elevi pentru care a fost gândită.
Astfel, Consiliul Național al Elevilor solicită menținerea tuturor tipurilor de burse în forma actuală, cu alocări corespunzătoare și clare, în spiritul echității și al recunoașterii meritului. Politicile educaționale nu pot ignora realitatea diferită a elevilor, iar sprijinul oferit trebuie să fie adaptat nevoilor fiecăruia.
România se confruntă în continuare cu o rată alarmantă a abandonului școlar, cu inegalități accentuate între mediul urban și rural, cu un procent considerabil de copii vulnerabili din punct de vedere social și economic. În acest context, orice diminuare a sprijinului financiar acordat elevilor, fie ea directă sau mascată sub ajustări tehnice, reprezintă o decizie periculoasă, nedreaptă și contrară interesului beneficiarilor
principali ai educației.
În acest context, Consiliul Național al Elevilor solicită ferm menținerea și creșterea cuantumurilor burselor prevăzute prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, asigurând o aplicare uniformă și coerentă la nivel național, astfel încât sprijinul acordat elevilor să fie garantat și echitabil pentru toți beneficiarii. Totodată, exprimăm o respingere
categorică față de orice propunere de redimensionare a bugetului destinat burselor,
fundamentată pe nivelul anului 2023, perioadă marcată de subfinanțare cronică și inechități
semnificative în sistemul educațional.
De asemenea, Consiliul Național al Elevilor solicită menținerea unui cadru real, constant și funcțional de consultare a elevilor în toate demersurile de reformă care privesc drepturile și condițiile de acces în educație. Această consultare trebuie realizată într-un timp util, înaintea adoptării deciziilor, nu retrospectiv sau în paralel cu implementarea reformelor, când feedbackul nu mai poate influența nimic în mod real. Consultarea nu trebuie
să fie una de fațadă, menită doar să bifeze o etapă formală, ci să fie relevantă, cu un impact concret asupra politicilor publice. Participarea efectivă a beneficiarilor principali ai educației este esențială pentru dezvoltarea și adoptarea unor politici educaționale coerente, eficiente și durabile, bazate pe nevoile reale și actuale ale elevilor. În absența unui dialog autentic și inițiat din timp, înainte de luarea deciziilor, orice reformă riscă să fie deconectată de realitatea din școli.
sursa: edupedu.ro