Municipiul Iași a devenit primul mare oraș din țară care aplică măsuri drastice de raționalizare a consumului de energie electrică. Începând de la miezul nopții, iluminatul public stradal și arhitectural a fost oprit aproape în totalitate, decizie adoptată de administrația locală pe fondul stării de alertă din sectorul energetic. Măsura, menită să reducă consumul nocturn, a stârnit însă o reacție vehementă din partea locuitorilor, rețelele de socializare fiind inundate de mesaje de nemulțumire.
Măsură aplicată în tot orașul, cu puține excepții
Decizia de întrerupere a iluminatului public vine ca urmare a stării de alertă declarate la nivel național. Primarul Mihai Chirica a anunțat că măsura este una unitară și va genera o economie estimată la 10 MWh pe noapte:
„Decizia de reducere a iluminatului stradal pe timp de noapte se va aplica unitar pe întreg domeniul public. Nu vor exista cartiere favorizate și cartiere defavorizate.”
Sunt exceptate de la această regulă doar zonele considerate critice:
– Curțile spitalelor (pentru accesul ambulanțelor);
– Pasajele subterane și pietonale;
– Zonele centrale major (ex. Piața Unirii).
Pentru a preveni eventualele fapte antisociale pe durata nopții, edilul a solicitat mobilizarea maximă a Poliției Locale și intensificarea patrulelor în toate cartierele, alături de Poliția Națională.
Revoltă pe grupurile de Facebook și WhatsApp ale ieșenilor
Dacă municipalitatea invocă responsabilitatea și necesitatea economisirii resurselor, cetățenii văd lucrurile dintr-o perspectivă total diferită. Încă din primele minute după stingerea felinarelor, grupurile de cartier de pe platformele sociale au fost invadate de imagini cu străzi cufundate în întuneric și comentarii critice.
Principalele nemulțumiri exprimate de cetățeni:
– Siguranța pietonilor și a persoanelor care lucrează în tura de noapte: Zeci de locuitori care navetează la ore târzii sau pleacă spre muncă înainte de răsărit atrag atenția că mersul pe stradă a devenit periculos.
– Pericolul pe trecerile de pietoni: Șoferii reclamă vizibilitatea redusă la nivelul carosabilului, făcând trecerile de pietoni de pe bulevardele principale extrem de vulnerabile în absența luminii artificiale.
– Teama de infracționalitate: Oamenii susțin că prezența sporită a patrulelor anunțate de primărie nu este suficientă pentru a acoperi fiecare străduță secundară sau aleile dintre blocuri.
„Mă întorc de la serviciu la ora 1:00 noaptea. În noaptea asta am mers cu lanterna telefonului aprinsă din stație până acasă. Este inadmisibil ca într-un oraș de mărimea Iașului să trăim ca în secolul trecut”, a scris un ieșean pe un grup local.
Administrația locală susține că raționalizarea va continua pe durata stării de alertă din sectorul energetic, însă presiunea publică este în creștere. Rămâne de văzut dacă Primăria va ajusta măsura în zilele următoare — prin reducerea intensității becurilor (dimming) în loc de oprirea lor totală — sau dacă străzile Iașului vor rămâne în bezna totală pe tot parcursul acestei perioade.
Iașul în beznă: când „economisirea” devine politică de iluminat public… la propriu
Iașul a fost băgat în întuneric la miezul nopții, ca măsură de „economisire a energiei”. Evident, reacțiile oamenilor au explodat pe rețelele de socializare — și nu pentru că ieșenii ar fi devenit brusc pasionați de astronomie, ci pentru că orașul arată ca un decor de film post‑apocaliptic.
Comentariile oamenilor sunt exact ce te-ai aștepta: revoltă, sarcasm, glume amare, întrebări despre siguranță, despre cum circulă pietonii, bicicliștii, șoferii, și mai ales despre cum se simte un oraș mare care decide să stingă lumina… ca să facă economie. Unii spun că se simt ca în anii ’90, alții că e „oraș european”, dar doar la capitolul „noapte fără iluminat”.
Autoritățile, în schimb, par să fi intrat în modul clasic: tăcere, justificări vagi, explicații incomplete. Nu e clar cine a decis, de ce a decis, pe ce bază, cu ce studiu, cu ce analiză de impact. Totul pare făcut „pe genunchi”, cu logica: dacă stingem lumina, sigur economisim ceva. Ce? Nu știe nimeni.
1. Decizia a fost luată fără consultare publică, fără comunicare prealabilă, fără transparență.
2. Măsura afectează siguranța publică, dar nu există niciun plan compensatoriu.
3. Economisirea pare mai degrabă un pretext, nu o strategie.
4. Revolta oamenilor este justificată, pentru că orașul nu poate funcționa în beznă.
5. Autoritățile par depășite, reacționează lent, incoerent, fără asumare.
6. Imaginea orașului este afectată, iar oamenii simt că trăiesc într-un municipiu condus „după ureche”.
Iașul a reușit performanța rară de a se transforma, peste noapte, din „capitală culturală” în „capitală întunecată”. Să stingi iluminatul public la miezul nopții într-un oraș de peste 300.000 de oameni și să numești asta „măsură de economisire” e ca și cum ai spune că ai rezolvat traficul oprind toate semafoarele: tehnic, da, nu mai consumă curent — practic, ai creat haos.
Oamenii au reacționat mai repede decât autoritățile. În timp ce ieșenii se întreabă dacă mai pot merge pe stradă fără să fie loviți de mașini sau dacă nu cumva se întorc acasă tâlhăriți, violați, cu portofelul lipsă, administrația locală pare ocupată să caute scuze în loc să aprindă lumina. Probabil că undeva, într-un birou, cineva încă mai calculează „economiile” făcute: 0,0001 lei pe oră, minus imagine publică, minus siguranță, minus încredere.
În loc să modernizeze iluminatul, să optimizeze consumul, să instaleze LED-uri, să facă management energetic, soluția genială a fost: „hai să stingem tot, că e mai simplu”. Așa se naște administrația creativă: nu din proiecte, ci din întrerupătoare.
Pe scurt: Iașul nu a economisit energie, ci doar a demonstrat — încă o dată — că atunci când autoritățile nu au soluții, sting lumina ca să nu se vadă problemele.