Astăzi creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții 40 de Mucenici, conform Calendarului Creștin Ortodox, reprezentați de soldații care au fost omorâți în timpul împăratului Licinius, în Sevastia. Există o serie de tradiții și obiceiuri respectate de către credincioși.
În credința populară se spune că pe data de 9 martie, de ziua Mucenicilor se deschid mormintele și porțile Raiului. Tot în această zi, gospodinele pregătesc bucate alese. Printre acestea se numără și colaceii care poartă denumirea de Mucenici. În alte zone ale țării aceștia mai sunt numiți brădoși, macinici, moșii de Mărțișor, sfințișori.
Acești colăcei au forma cifrei 8, sunt făcuți din aluat de cozonac iar când sunt gata, se ung cu miere peste care se presară nucă măcinată. În unele zone din țară, cum ar fi Dobrogea sau Muntenia, acești colăcei se fac de dimensiuni mici, tot în forma cifrei 8. Ei nu se coc, ci se fierb în apă cu zahăr, scorțișoară și nucă. Aceștia se consumă abia după ce sunt sfințiți la biserică.
Obiceiurile transmise din bătrâni arată că în ziua de Mucenici se fac praznice, pentru a aminti de persoanele care nu mai sunt printre noi. Tot de sufletele acestora se împart fasole, nuci, poame, alune.
Potrivit tradițiilor populare, de Sfinții 40 de Mucenici se spune că trebuie să se bea 40 sau 44 de pahare cu vin. Se aprind focuri în curți, grădini, în fața caselor sau pe câmp. Pentru a fi feriți de boli, copiii obișnuiesc să sară peste ele. Pentru a feri gospodăria de șerpi, femeile iau din cenușa focurilor și o presară împrejurul acesteia.
Tot în această zi se stropesc cu apă sfințită animalele din gospodărie, pentru a fi purificate. De Mucenici se mai retează și stupii, adică se scot afară, unde se curăță fagurii și se recoltează mierea de albine, care se folosește la diverse leacuri băbești, dar și pentru mucenici. În unele zone, stupii se ung cu țuică, după ce au fost curățați, cu scopul de a se înmulți roiul de albine.
foto: bucataras.ro