Prof. Dr. Antoniu Octavian Petriş, şeful Secției Clinice de Cardiologie de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Spiridon a acordat, in exclusivitate pentru 24iASi.ro, un interviu de mare interes pentru pacienții cu suferințe cardiace in contextul infectării cu virusul Sars-Cov-2 dar şi multe sfaturi utile pentru un stil de viață care să mențină inima sănătoasă.

Domnule Profesor, cum s-a desfăşurat pană acum actvitatea clinică in cadrul secției de Cardiologie, dată fiind situația pandemică?

In toata pandemia nu am oprit deloc activitatea, am funcționat din plin, pentru că pacientul cu probleme cardiace nu poate aştepta. El are nevoie de ingrijire atunci, pe loc, viața lui este, de multe ori, in mâinile nostre. Cu toate că suntem foarte strâmtorați ca spațiu, noi am creat o mică zonă pentru pacienții pozitivi la COVID-19, inițial cu 6 paturi, apoi am ajuns la 12 paturi. In această dimineață de exemplu, avem salonul COVID-19 +, plin ochi. Nu este deloc uşor, intr-un spital vechi, să se creeze circuite epidemiologice, pentru că pur şi simplu aici nu s-a aşteptat nimeni sa apară o asemenea situație. In mod normal, pacientul cu o boală infecțioasă este internat şi tratat la clinica de boli infecțioase.

Ceea ce se spunea despre acel spital cu circuit monobloc despre care se discută de mai mult timp că ar fi spitalul viitorului, nu işi demonstrează momentan, eficiența. Pandemia a evidențiat faptul că un spital pavilionar, cum este Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Spiridon, este mult mai practic, avand posibilitatea de a separa unele circuite, respectiv de a separa pacienții non-COVID de pacienții infectați.

De asemenea, a ajutat enorm posibilitatea de a face in această perioadă coronarografie in mai multe locuri, ma refer la coronarografia efectuată in sistem de spital public. Până anul trecut, singurele spitale publice din Moldova in care se putea face o astfel de investigație şi la nevoie adăuga o procedură intervențională, erau Institutul de Boli Cardiovasculare, Clinica de Cardiologie a Spitalului Suceava şi incă vreo două centre private. Din fericire insă, după foarte mulți ani de aşteptare şi numeroase demersuri, in decembrie 2020 am instalat şi dat in folosință in cadrul Clinicii noastre de Cardiologie primul aparat pentru coronarografie, care este pur şi simplu indispensabil in cazul pacienților cu STEMI/NSTEMI şi care, in perioada ce a trecut de când a fost instalat, şi-a demonstrate din plin utilitatea. Am avut noroc, fostul Ministru al Sănătății, chirurg cardio-vascular, a ințeles foarte bine necesitățile noastre şi a aprobat achiziționarea acestui aparat, primul aparat de acest tip instalat in cadrul celui mai mare spital clinic județean de urgență din Moldova, urmând ca in curând să fie instalat şi cel de al doilea aparat, un lucru extraordinar de important, care permite ca activitatea noastră să se desfăşoare in sfarşit in parametri cat mai optimi. Coronarograful este vital intr-o clinica de cardiologie pentru că ne permite sa investigăm şi să intervenim imediat in cazul infarctului miocardic acut. Putem efectua astfel tehnici extreme de laborioase care salvează viața pacientului, situație in care orice secundă contează enorm. De anul trecut, de când ne desfăşuram astfel activitatea am avut in clinica in jur de 800 de intervenții in teritoriul coronarian, deci achiziționarea acestui aparat nu era un moft, el şi-a demonstrat din plin utilitatea. Noi incercăm să nu lucrăm cu liste de aşteptare, să nu facem programări peste x luni, pacientul coronarian trebuie să fie investigat exact când acest lucru este necesar.

Cum este tratat un pacient cu probleme cardiace infectat cu COVID-19? Este folosit un protocol diferit?

Bolnavul COVID-19 pozitiv, aflat in acele 14 zile de boală poate să dezvolte la rândul său un infarct miocardic acut, necesitând internare şi tratament in regim de urgență. Astfel că am creat in cadrul Clinicii de Cardiologie un circuit separat pentru aceşti pacienți COVID-19 pozitivi, cu toaletă separată, cu tot ce trebuie, lucruri nu tocmai uşor de realizat când trebuie gandită foarte rapid şi eficient o recompartimentare de salon şi distribuit, săptămânal, personalul medical necesar care să se ocupe strict de pacienții COVID. Personalul din cadrul Clinicii de Cardiologie a inteles situația şi se colaborează foarte bine in acest sector.

Legat de tratarea pacienților COVID-19 care asociază şi probleme cardiace, activitatea se desfaşoară intr-o foarte bună şi strânsă colaborare cu medicii infecționişti. A fost o decizie extrem de ințeleaptă că au fost angajați in spital medici infecționişti inainte de inceperea actualei pandemii. Nimeni nu se gândea că aceştia vor ajunge să fie nevoiți să colaboreze atât de strâns cu medicii din celelalte specialități insă pandemia ne-a unit intr-o echipă in care primează binele pacientului. Infecționiştii din spitale sunt efectiv mine de aur, pentru că asigură o bună coordonare a resurselor materiale şi medicamentoase, adaptate strict pe nevoia pacientului.

Pentru partea legată de afecțiunea COVID-19 pacientul primeşte ingrijire şi tratament de la medicul infecționist, iar pentru afecțiunile cardiace pacientul este ingrijit de cardiologii noştri. Tratamentele se completează unul pe celălălt, in acest caz. Asadar, in cadrul secției se fac investigatii ale teritoriului arterial coronar şi se intervine prompt şi in cazul pacienților COVID-19 pozitivi, bineințeles, menținând o serie de măsuri de siguranță foarte stricte, care să nu pună in pericol nici personalul dar nici pe ceilalți pacienți.

Ați observat, de când a inceput pandemia, ca pacienții aparent sănătoşi să dezvolte o patologie cardiaca severă dupa infectarea cu COVID-19?

Nu. Nu am observat acest lucru. Tot timpul aud spunându-se ca “dar nu avea nimic, era sănătos”. De multe ori realitatea nu este aşa: de fapt pacientul nu ştia că are o problemă cardio-vasculară, era un pacient care, de fapt, nu s-a investigat vreodată in această direcție. Faptul că cineva nu ştie că are o patologie cardiovasculară sau de altă natură, nu inseamnă că acesta este un om perfect sănătos.

Am avut exemple chiar printre colegii noştri, chiar medici rezidenți, care au trecut prin boală şi care au dezvoltat o patologie de tip venos, tromboză venoasă profundă. La investigații ulterioare s-a identificat prezența unei trombofili, pentru că aveau deja o astfel de patologie ereditară dar care s-a manifestat in contextul afecțiunii infecțioase acute şi care nu a avut prilejul să se manifeste anterior.

Ce ne puteti spune despre utilizarea medicației anticoagulante in cursul infecției COVID-19?

Este practic o particularitate a infecției cu COVID 19 aceea de a dezvolta, la unii pacienți, o patologie suplimentară, de tip micro-tromboză, de fapt o imuno-tromboză, ceea ce impune, dacă se vrea să se faca profilaxie, administrarea unui tratament anticoagulant tuturor pacienților pozitivi dar şi pacienților mai, să spunem, delicați care nu se pot, din diverse motive, vaccina. Din punctul meu de vedere, ca medic implicat de foarte mult timp pe partea aceasta, de patologie venoasă, ştiu că există intr-adevar riscul apariției unor hemoragii in context infecțios, insa hemoragia este extrem de rar atat de gravă incat să nu avem timp să mai “corectăm” cate ceva, pe când, in cazul trombozei, aceasta debutează extrem de brusc şi efectiv nu mai avem timp sa intervenim, să mai facem ceva inainte de finalul dramatic. La fel ca in cazul multor altor medici care cunosc acest domeniu, mi-e mai teamă de tromboză decat de hemoragie, recunoscând fiecăreia dintre cele două posibilități potențialul malign.

Imunizarea anti-covid la persoanele cu afecțiuni cardiace pune probleme deosebite, se supun aceştia vreunui risc?

Din toate statisticile pe care le avem până in acest moment, pot spune foarte clar ca nu. Imunizarea contra COVID nu a adus o frecvență mai mare a afecțiunilor cardiovasculare decât orice alt vaccin dintre cele care există in acest moment. Pacienții vaccinați nu dezvolta boli cardiovasculare nici mai mult nici mai puțin decât cei nevaccinați.

Este adevărat ca intr-un timp foarte scurt, in toată lumea, s-a vaccinat un număr foarte mare de oameni. Stim că intotdeauna trebuie avut in vedere pe ce eşantion, pe ce număr de persoane s-a facut un anumit studiu, pentru a putea efectua o apreciere cat mai precisă a frecvenței efectelor adverse ale unui medicament sau vaccin, pentru că una e sa ai un eşantion de 1000 sau 10000 de oameni şi alta e să vorbim de cateva sute de mii de oameni. In cazul vaccinului contra virusului Sars-Cov-2 au fost, intr-adevăr, cazuri de miocardită şi de tromboză venoasă profundă / trambembolism pulmonar insă acestea sunt cazuri extrem de rare. In schimb, pacientul nevaccinat este pacientul care ocupa ATI-ul mult mai frecvent, care dezvoltă o formă mult mai severă a bolii şi care se indreaptă spre deces mult mai frecvent față de un pacient vaccinat.

Ne-am obişnuit şi noi să intrebăm pacienții dacă sunt vaccinați, dacă au avut COVID, in ce lună/an, pentru a putea corela, eventual, prezența infecției sau a sindromului post-COVID cu patologia respectivă.

Din păcate, ideile nocive ale curentului de opinie antivaccin au fost lăsate sa ajungă mult prea departe. Persoanele cele mai vocale, care “luptă” contra vaccinului, erau la fel de vocale şi inainte, il țineau deja bine de tot pe “nu” in brațe. Eu nu am văzut vreun susținător pro vaccin să fie la fel de vehement, să iasă in stradă, să facă scandal in public pentru că lumea să işi facă vaccinul. Pe cand legat de opinia să nu se vaccineze, să nu poarte mască, sunt voci mult mai vehemente. Erau oricum şi inainte astfel de opinii, dar acum au apărut voci tot mai stridente. Sper să ajungem toți cei de acum să fim sănătosi ca peste mulți mulți ani să putem să citim relatările despre această perioadă, filtrate din perspectiva timpului, şi să vedem mult mai clar câte vieți s-au pierdut aiurea ca urmare a acestor dezinformări care au fost lansate in spațiul public având la bază doar nişte impresii, cu teorii ale conspirației pornind de la “am auzit ceva” sau “mi-a spus mie cineva care cunoaşte pe altcineva” etc.

Oameni tot mai tineri ajung sa aiba probleme cardiace. Care sunt principalele motive care au dus la aceste situații?

Aşa este, oameni tot mai tineri ajung să aibă mari probleme cardiovasculare şi asta se datorează in primul rând faptului că se expun factorilor de risc mult mai devreme. Practic, există o alta structură populațională impactată de factorii de risc. Pacienții tineri au perspectiva unei recuperări a unui stil de viață sănătos, cândva intr-o perioadă indepartată. Să nu uităm că inainte, speranța de viață era mult mai mică decat acum cand oamenii ajung frecvent la varste venerabile de peste 80 de ani. Acum sunt tineri şi se gândesc că au suficient timp sa traiască sănătos, sa mănânce sănătos, să nu se streseze, undeva dupa ieşirea la pensie, deci după 65 de ani. Doar că unii dintre aceşti tineri nu mai prind, din păcate, această varstă că să poată recupera ceea ce s-a stricat la tinerețe. Multi nu au grijă cum işi organizează viața pentru că işi canalizează atenția doar spre realizarea profesională, asociind o alimentație necorespunzătoare şi mereu pe fugă, lipsa de mişcare, consumul de alcool, de țigări etc. Aceştia vor suporta consecințele mult mai devreme decât este cazul.

Mai ales de când ne aflăm in pandemie, lipsa mişcării a dus la niste efecte greu de ținut in frau. Oamenii stau un fața unui calculator cu orele, nu ies la o plimbare in aer liber, nu fac un sport in cadru organizat iar alimentația este complet haotică şi nepotrivită, in care predomină fast-food-ul. Cu toate că au impresia că mănâncă puțin, puținul acela este format numai din alimente procesate şi tot soiul de suplimente alimentare care distrug organismul.

In incheiere, domnule profesor, ce sfaturi ne puteți oferi pentru a mentine un corp, o inimăşi o minte, sănătoase?

Prevenția este cel mai bun mod de a ne menține sănătoşi. Să ne uitam la popoarele scandinave, care au reuşit să crească foarte mult speranța de viață şi care, de fapt, nu investesc sume enorme in sănătate, contrar falsei impresii pe care o avem. Ei investesc in educație, intr-un stil de viată sănătos incă din copilarie, aşa işi formează şi işi mențin sănătatea. Ar trebui să le urmăm exemplul, pentru că sunt intr-adevar un model din acest punct de vedere. Ar trebui să facem mişcare mai multă, cu mers pe jos, cu bicicleta, trotineta, cu orice altă variantă care excude automobilul şi care este mult mai bună decât sedentarismul, statul pe scaun la birou ori statul doar la volan. Noi nu suntem obişnuiți să mergem pe jos şi e pacat, avem peisaje pe care uităm să le admirăm, incă ne mai putem bucura de aer curat, incă mai putem să traim sănătos.