Flori avea 16 ani dar arăta precum o fetiță de 9 ani. Boala nemiloasă de care suferea – insuficiență renală cronică – a ținut-o pe loc din creștere și a măcinat-o încet timp de 12 ani, fiind dependentă de dializă din anul 2011. Au fost 12 ani grei, ani petrecuți mai mult prin Spitalul de Copii “Sf. Maria” din Iași, cel mai apropiat loc de “acasă” pentru ea.
Și-a petrecut prima perioadă din viață la un orfelinat din Roman, județul Neamț dar după ani întregi de vizite regulate la spitalul ieșean pentru dializă, medicii, conducerea spitalului, prin eforturi susținute, au reușit în anul 2014 să îi găsească un loc lui Flori la centrul “Sf. Andrei” din Iași pentru a ajunge mai ușor la dializă.
Era cunoscută ca fiind “veterana” unității medicale, medicul ei curant – Dr. Stârcea Magdalena, fiind cea care se asigura că șederea lui Flori la secția de Nefrologie era cât mai plăcut posibilă, date fiind circumstanțele. Flori ajunsese să își smulgă cateterul pentru dializă cât timp se afla la centrul social, doar-doar vă ajunge din nou în spital, acolo unde medicii, asistentele, infiermierele, îi deveniseră familia de care nu a avut parte niciodată.
Flori nu avea pe nimeni. Fusese abandonată și și-a petrecut toată viața fără să cunoască dragostea de mamă. Primea mângâiere numai de la personalul din spital și tot cei din spital îi vor fi alături pe ultimul drum.
Flori s-a stins ieri, 18 aprilie, în brațele medicilor și asistentelor, semănând doliu la Spitalul de Copii “Sf. Maria”.
A lăsat un gol în inima celor care au îngrijit-o cu dedicație timp de 12 ani, a celor cărora le-a zâmbit, a celor care i-au sărbătorit ziua de naștere cu tort, a celor care au vărsat lacrimi amare când sufletul ei s-a înălțat la cer.
Drum lin, suflet nevinovat!
Dumnezeu să te odihnească in pace!