Condițiile climatice și meteorologice adecvate sunt necesare pentru supraviețuirea, reproducerea, distribuția și transmiterea agenților patogeni ai bolii, a vectorilor și a gazdelor. Prin urmare, schimbările climatice sau condițiile meteorologice pot avea un impact asupra bolilor infecțioase prin afectarea agenților patogeni, vectorilor, gazdelor și mediului lor de viață. Studiile au descoperit că încălzirea climatică pe termen lung tinde să favorizeze extinderea geografică a mai multor boli infecțioase și că evenimentele meteorologice extreme pot contribui la crearea unor focare. În general, condițiile climatice constrâng distribuțiile geografice și sezoniere ale bolilor infecțioase, iar vremea afectează momentul și intensitatea focarelor de boli.

Multe dintre cele mai comune boli infecțioase, în special cele transmise de insecte, sunt foarte sensibile la variațiile climatice. Bolile transmisibile prin vectori, inclusiv Dengue, Malaria, Hantavirus și Holera, sunt evidente pe scară largă. Alte boli infecțioase, cum ar fi salmoneloza și giardioza, pot prezenta focare crescute din cauza temperaturii ridicate și a inundațiilor.

Schimbările climatice includ alternarea uneia sau mai multor variabile climatice, inclusiv temperatura, precipitațiile, vântul și lumina soarelui. Aceste modificări pot avea un impact asupra supraviețuirii, reproducerii sau distribuției agenților patogeni și gazdelor bolii, precum și disponibilitatea și mijloacele mediului de transmitere a acestora.

Agentul patogen se referă la o gamă largă de agenți de boală, inclusiv virusuri, bacterii, germeni paraziți și ciuperci. Impactul schimbărilor climatice asupra agenților patogeni poate fi direct, prin influențarea supraviețuirii, reproducerii și ciclului de viață al agenților patogeni, sau indirect, prin influențarea habitatului sau a mediului.

Temperatura poate afecta boala prin impactul asupra ciclului de viață al agenților patogeni. În primul rând, un agent patogen are nevoie de un anumit interval de temperatură pentru a supraviețui și a se dezvolta.

Agenții patogeni ai bolilor infecțioase transmiși prin aer, cum ar fi gripa, tind să răspundă la condițiile de umiditate. S-a descoperit că umiditatea și temperatura afectează transmiterea și supraviețuirea virusului gripal. Schimbarea umidității afectează și virusurile bolilor transmise prin apă.

Fluctuațiile de temperatură din această perioadă reprezintă un real pericol pentru imunitatea organismului și pot duce la numeroase probleme de sănătate. Trecerile bruște de la temperaturi ridicate la frig, ploi și vreme mohorâtă perturbă funcționarea organismului și afectează mai ales copiii, persoanele anemice, bătrânii și bolnavii cronici.

Organismul are nevoie de timp pentru a se adapta la aceste schimbări climatice. Pentru a se adapta la o diferență de temperatură de 4 grade, organismul are nevoie de 14 zile. La o diferență de 10 grade, organismul simte un stres foarte puternic.

Atunci când organismul este forțat să treacă brusc de la o temperatură ridicată la una foarte scăzută, sistemul imunitar este slăbit instantaneu și organismul devine vulnerabil la virușii sezonieri.

Persoanele despre care se știe că au imunitate scăzută sau care duc un stil de viață dezorganizat ar trebui să acorde mai multă importanță disciplinei alimentare. O dietă echilibrată cu mese bogate în legume și fructe proaspete pot face diferența atunci când vine vorba de menținerea sănătății în această perioadă de tranziție.

Schimbările bruște de temperatură pot afecta persoanele cu boli cardiovasculare, iar persoanele cu hipertensiune arterială sunt expuse riscului de un atac de cord, neputându-și controla tensiunea arterială.

Fluctuațiile de temperatură pot declanșa și agrava anumite afecțiuni, în special cele de natură respiratorie. Persoanele care suferă de bronșită, alergii sezoniere sau astm sunt sfătuite să limiteze ieșirea în aer liber atunci când temperaturile sunt foarte scăzute și aerul devine rece și umed.

Copiii au un risc mai mare de a dezvolta viroze în sezonul rece, dar și adulții cu un sistem imunitar slăbit sau vârstnicii.

De asemenea, fumătorii sunt mai predispuși la viroze respiratorii, deoarece au deja sistemul respirator și sistemul imunitar slăbite în comparație cu nefumătorii.

Schimbările bruște de temperatură sunt un coșmar pentru persoanele care suferă de migrene sau care au adesea dureri de cap; vremea rece face ca vasele de sânge să se îngusteze, reducând fluxul de sânge către creier.

Mai mult, modificările presiunii atmosferice, umiditatea din aer și micșorarea zilei influențează organismul într-un mod negativ, provocând persoanelor meteosensibile episoade de migrenă și dureri de cap intense.

Forțat să se adapteze brusc la noile temperaturi, organismul trece prin adevărate provocări. În aceste cazuri pot apărea tulburări de somn, în special insomnie, dar și scăderea capacității de concentrare. Ca o reacție în lanț, persoanele care nu se pot odihni bine noaptea și care nu se pot concentra pot prezenta amețeli, dureri de cap, astenie fizică sau iritabilitate.

Persoanele cu reumatism, artrită sau osteoartrită pot experimenta dureri mai intense din cauza diferențelor bruște de temperatură, din cauza umidității ș a frigului. Pacienții care suferă frecvent de crize reumatice în sezonul rece nu trebuie să se autotrateze, trebuie să meargă la un medic specialist pentru a i se stabili un tratament corect și complet.

Pe măsură ce vremea se răcește, cerul devine înnorat și ziua se micșorează din ce în ce mai mult, oamenii sensibili la vreme devin mai stresați și predispuși la depresie sau anxietate.

O zi mai scurtă echivalează cu o expunere mai mică la soare, iar atunci când nu ne expunem suficient la soare, organismul nostru nu primește aportul necesar de vitamina D (energizant natural). Pentru persoanele meteosensibile, chiar și trezirea dimineața este o povară, iar când temperaturile scad din ce în ce mai mult, evităm să ieșim afară pentru a face mișcare. Exercițiile fizice pot crește nivelul serotoninei și încurajează starea generală pozitivă și productivitatea.