Dr Florin Roşu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” Iaşi a transmis care sunt recomandările in ceea ce priveşte recuperarea pacienţilor după vindecarea de COVID-19 dar şi conduita pecare ar trebuie sa o urmeze in cazul in care pacientul are un test pozitiv dar este, cel puţin pentru inceput, asimptomatic. De asemenea, Dr Florin Roşu a mai menţionat şi modul in care echipa medicală din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” Iaşi se pregăteşte pentru un eventual val 5 al pandemiei.

Ce ne puteţi spune despre ingrijirea şi recuperarea pacienţilor post-COVID?

In funcţie de starea clinică in care se află pacientul la externare, există mai multe variante. Discutăm in momentul de faţă de o recuperare cardiopulmonară a pacienţilor, aceasta se realizează in secţii special destinate si sunt două astfel de secţii: una in cadrul spitalului de pneumologie şi una la spitalul de recuperare.

Discutăm şi despre Long Term COVID, o nouă formă din punct de vedere clinic a pacientului post-COVID, in care acesta are nevoie pentru o perioadă de 2–3 luni de suport pe oxigen, chiar dacă este vindecat.

Acest suport pe oxigen se poate face, bineinţeles, şi la domiciliul pacientului cu ajutorul unui concentrator sub stricta supraveghere a medicului de familie dar şi a medicului specialist iar ulterior, la o lună şi la 6 luni, pacientul care a avut COVID-19 trebuie să vină pentru o reevaluare, din punct de vedere clinic si paraclinic. Asta inseamnă o evaluare a stării de sănătate, o discuţie cu pacientul şi, desigur, analize specifice.

Dupa 3 săptămâni, un pacient vindecat de COVID, poate şi este foarte indicat, să efectueze vaccinul anti-COVID-19.

Pacientii asimptomatici, dar cu un test pozitiv, ce protocol ar trebui să urmeze?

In cazul pacienţilor asimptomatici, cu toate că in momentul de faţă nu putem discuta despre aceste situaţii, marea majoritate fiind simptomatici, dar dacă aceştia prezintă un test PCR pozitiv sau un test rapid Antigen pozitiv şi simptomatologie specifică, atunci simptomatologia trebuie, de fiecare dată, să fie tratată in cadrul spitalului, pentru că degradarea poate să apară destul de rapid iar dacă in acel moment pacientul este la domiciliu, starea lui se poate degrada, de multe ori, iremediabil.

In ceea ce priveste valul 5, care credeţi că va fi situaţia, având in vedere rata de vaccinare din prezent?

Din nefericire, am observat o creştere a gravităţii valurilor, incepând cu valul 1 şi intradevar, valul 4 a fost o perioadă extrem de dificilă din toate punctele de vedere. Numărul pacienţilor care s-au adresat spitalelor a fost foarte mare, iar ceea ce ne-a pus in dificultate, atât din punct de vedere al cadrelor medicale, cat şi din punct de vedere al sistemului medical, a fost faptul că necesarul de oxigen pentru fiecare pacient in parte a fost unul foarte ridicat. Vom vedea cum va evolua valul 5, dar aşa cum am spus, dacă rata de vaccinare se menţine la nivelul la care este acum, sigur ne vom confrunta şi cu al cincilea val, undeva după jumatatea lunii ianuarie-inceputul lunii februarie.

Noi sperăm, totuşi, să fie de o gravitate mai mică decât valul precedent, insă nu putem fi siguri de acest aspect, astfel incat suntem pregătiţi pentru ambele scenarii: un val mai bland dar şi pentru un val 5 sever.

Sa sperăm, totuşi, că nu vom discuta despre o severitate mult mai mare decat la valul 4, pentru că in momentul acela, presiunea pe sistemul medical va fi imensă.