Infecțiile digestive pot fi bacteriene și virale. Pentru a putea stabili dacă o infecție este virală trebuie să știm ce este un virus și ce este o bacterie.

Virusul este un agent patogen invizibil la microscopul optic, care nu are capacitatea de autoreproducere, ci este multiplicat de celula parazitată. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare microscopice, vii, care se pot reproduce prin diviziune și care pot supraviețui în diferite condiții de mediu.

Cele mai frecvente infecții digestive virale și bacteriene sunt:

• Enterocolita;

• Gastroenterocolita (cea mai frecventă cauză fiind virusurile – 75-90% din cazuri);

• Toxiinfecțiile alimentare (sunt boli digestive tip gastro-enterite acute produse prin consumul de alimente contaminate cu diverse specii de bacterii sau cu toxinele lor. În România, predomină Salmonella (30-60%), Stafilococi enterotoxigeni (20-30%), Proteus spp, Escherichia coli, etc.. Sursa de infecție o reprezintă animalele și omul: – 36% carne: Clostridium perfringens, Campylobacter spp, Salmonella spp, Escherichia coli; – 34% ouă: Salmonella spp; – 18% lapte: Campylobacter spp, Salmonella spp. Calea de transmitere se face prin alimentele contaminate de la origine, în cursul manipulării, depozitării sau consumării);

• Boala diareică acută;

• Dizenteria (este o boală diareică acută infecțioasă, contagioasă, cu potențial de cronicizare, produsă de Shigella spp, caracterizată prin febră, tenesme, dureri abdominale, scaune diareice cu mucus și sânge în cantitate mică.

Contaminarea se face prin transmiterea interumană directă sau prin ingestia de alimente sau apă contaminate, un inocul bacterian fiind suficient pentru a produce infecția).

Boala diareică acută reprezintă o importanță cauză de morbiditate și mortalitate în întreaga lume, atât la copii, cât și la adulți. Este a doua cauza de deces după bolile cardiovasculare. Diaree cel puțin 3 scaune lichide/semilichide/zi asociate sau nu cu alte simptome digestive.

Din punct de vedere al etiologiei, microorganismele implicate în boală diareică acută sunt:

• Bacterii: Shigella, Escherichia coli, Salmonella spp, Vibrio cholerae, Vibrio parahemolyticus, Clostridium difficile, Clostridium perfingens, Campylobacter jejuni, Stafilococus aureus, Bacillus cereus, Yersinia enterocolitica.

• Virusuri: Rotavirus (predominant toamnă-iarnă), Norovirus (tot timpul anului, în special iarnă – 80% din cazuri), Astrovirus (iarna), Calicivirus, Adenovirus (vara), Parvovirus, Coronavirus.

• Paraziți: Entamoeba histolytica, Giardia lamblia, Cryptosporidium.

Simptome:

• scaune diareice (cu sau fără sânge/mucus);

• febră;

• dureri abdominale;

• greață;

• vărsături;

• tenesme;

• crampe abdominale.

Diagnostic de laborator:

• examen microscopic al materiilor fecale;

• testarea lactoferinei în materiile fecale;

• coproculturi (Salmonella, Shigella, Campylobacter, Escherichia coli, Yersinia, rotavirusuri, norovirus);

• examen coproparazitologic;

• detectarea toxinelor în materiile fecale.

Tratament (recomandat de către medicul de familie/pediatru/specialist):

-simptomatic;

-hidratare hidro-electrolitică și acido-bazică;

-antibiotic (doar în anumite situații speciale, la recomandarea medicului specialist);

-regim igieno-dietetic (ceai de mentă neindulcit, banană foarte bine coaptă, orez fiert cu morcov, mucilagiu de orez, covrigi uscați, pâine prăjită, brânză de vaci, piept de pui la grătar, supă cremă de rădăcinoase – fără cartof);

-dacă simptomatologia este zgomotoasă, persista, nu răspunde la tratamentul simptomatic la domiciliu, copilul/adultul trebuie să se prezinte de urgență la spital pentru evaluare clinic-biologică și tratament de specialitate.

Profilaxie:

• alegeți numai alimente preparate în condiții de siguranță;

• preparați termic complet alimentele;

• consumați imediat alimentele preparate;

• depozitați corect alimentele;

• reîncălziți alimentele la temperatura suficientă;

• evitați contactul alimentelor crude cu cele preparate;

• spălați-vă pe mâini repetat și corect;

• păstrați suprafețele curate în bucătărie;

• protejați alimentele de insecte, rozătoare și animale;

• folosiți numai apă sigur potabilă;

• vaccinare (de exemplu: vaccinul Rotavirus trebuie administrat tuturor copiilor, fără a exista contraindicații).

Dr. Florin Roșu, manager al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” din Iași