Adormirea Maicii Domnului este unul din Praznicele Imparatesti ale Bisericii Ortodoxe Romane pe 15 august.

Praznicul Adormirii Maicii Domnului este una din cele mai indragite sărbători pentru credinciosii ortodocsi romani, mai ales datorita evlaviei deosebite a romanilor fata de Nascatoarea de Dumnezeu. Un foarte mare numar de biserici si de manastiri poarta acest hram. In multe locuri, cu aceasta ocazie se organizeaza pelerinaje la manastirile care isi sarbatoresc astfel ocrotitoarea. Sate si comunitati intregi vin impreuna in aceste pelerinaje.

Credinciosii vin inca din preziua Praznicului, in 14 septembrie si participa la slujbe, care in multe locuri au un fast deosebit. Astfel, slujba Vecerniei se prelungeste cu o priveghere care in unele locuri dureaza pana foarte tarziu in noapte sau chiar toata noaptea.

Sarbatoarea ortodoxa a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiata de ceea ce romano-catolicii numesc Ridicarea la cer a Fericitei Fecioare Maria. Ea a murit așa cum mor toti oamenii, nu in mod „voluntar” ca Fiul ei, ci prin necesitatea naturii ei umane muritoare care este indisolubil legata de stricaciunea acestei lumi.

Postul de doua saptamani care precede sarbatoarea, se socoteste a fi la fel de insemnat ca si postul Sfintelor Pasti. In credinta populara se spune ca acest post este rupt din Postul Mare: “La inceput, Postul Pastilor era de noua saptamani, dar vazandu-se ca e prea lung si prea saracacios, asa ca oamenii ieseau prea slabi in primavara, cand trebuia sa se dea cu totul muncilor, s-a micsorat acest post cu doua saptamani si s-au pus aceste zile de post inaintea Santa-Mariei Mari, cand e belsug de legume si zarzavaturi”.

In dimineata zilei in care este cinstita Adormirea Maicii Domnului se obisnuieste ca femeile sa mearga la biserica si sa imparta struguri pentru cei trecuti la cele vesnice. In unele zone se dau pentru sufletele celor decedati prune coapte si faguri de miere.

Incepand cu aceasta zi, ciobanii coboara oile de la munte, barbatii isi schimba palaria cu caciula, se interzice scaldatul in apa raurilor spurcata de cerb si dormitul pe prispa. Schimbarile de anotimp au fost interpretare in popor ca fiind semne ale tristetii naturii, care regreta plecarea Sfintei Fecioare. Din acest motiv, iarba nu mai creste, iar frunzele incep sa se ingalbeneasca.

De pe 15 august se deschidea in satul traditional un important sezon al nuntilor, sezon care tinea pana la intrarea in Postul Craciunului. In aceasta zi se organizau targurile si iarmaroacele de toamna.

In aceasta zi crestinii se roaga mai intens Maicii Domnului, stiind ca Mantuitorul nu lasa nimic neimplinit.

Surse:crestinortodox.ro,doxologia.ro