-
Prima ediție a summitului organizat de Fundația IULIUS, în parteneriat cu BERD, a adus la aceeași masă primari, arhitecți, urbaniști, reprezentanți ai administrației centrale, ai instituțiilor financiare internaționale, ai mediului de business, academic și ai societății civile.
-
Orașele fericite se construiesc prin încredere, natură, mobilitate inteligentă și spații publice care aduc oamenii împreună – una dintre concluziile principale ale summitului.
-
Fondurile europene, parteneriatele public-private și colaborarea dintre administrație și mediul privat sunt esențiale pentru transformarea viziunii urbane în proiecte concrete.
Iași, 28 aprilie 2026 – Prima ediție TILIA – Today’s Ideas and Leadership in Action (Summitul Orașelor din România), organizată de Fundația IULIUS, în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), pe 23 și 24 aprilie, la Palatul Culturii din Iași, a adunat 600 de participanți fizic și peste 300 online, într-un format care a conectat administrația locală și centrală, arhitecți, urbaniști, experți în finanțare internațională, mediul de business, academic și societatea civilă.
Cum pot crește orașele României fără să își piardă oamenii, memoria și energia? Cum pot deveni mai verzi, mai bine conectate, mai prietenoase și, în același timp, mai capabile să atragă investiții, talente și proiecte de infrastructură? Acestea au fost câteva dintre întrebările care au deschis dezbaterea de două zile propusă de TILIA și care au adus împreună perspective care, de multe ori, rămân separate în dezbaterea publică.
Summitul TILIA a abordat dezvoltarea urbană din două perspective complementare. Dacă prima zi a fost dedicată viziunii, designului urban, arhitecturii, mobilității și bunăstării în orașe, cea de-a doua zi a pus accent pe soluții concrete, infrastructură, finanțare, fonduri europene și mecanisme de parteneriat public-privat.
Orașele fericite se construiesc prin încredere, natură și mobilitate inteligentă
Top of Form
Bottom of Form
Invitatul special al summitului, Charles Montgomery, autorul cărții Orașul Fericit și unul dintre cei mai influenți urbaniști la nivel internațional, a vorbit despre legătura directă dintre designul urban, încrederea socială și bunăstarea oamenilor. În prezentarea sa, intitulată „Ştiinţa oraşelor fericite şi bunăstarea oamenilor”, Charles Montgomery a arătat că „designul urban dictează comportamentul, iar oraşele pe care le construim astăzi ne pot apropia sau, dimpotrivă, ne pot izola”, iar „atunci când punem maşinile în centrul oraşului, pierdem spaţiu, libertate şi, în cele din urmă, fericire”. Urbanistul a dat drept exemple transformarea Times Square din New York, îndepărtarea maşinilor din jurul şcolilor din Paris şi ideea cartierelor fără parcări, ca modele prin care tehnologia şi mobilitatea alternativă pot recupera spaţiul urban pentru oameni.
O perspectivă complementară a fost adusă de echipa Foster + Partners, una dintre cele mai influente voci ale arhitecturii mondiale, care a susținut la TILIA un masterclass despre repere globale pentru un design urban responsabil. Stefan Behling, Senior Executive Partner Foster + Partners, recunoscut pentru proiecte emblematice precum Apple Park, sediul Parlamentului Germaniei și Aeroportul Internațional din Kuweit, a vorbit despre nevoia de a reconecta orașele cu natura și cu experiențele reale ale oamenilor. „Arhitectura nu înseamnă doar clădiri, ci experiențe: trebuie să redăm orașele oamenilor și să creăm spații de care aceștia să se poată bucura cu adevărat. Trebuie să creezi experiențe pentru ca oamenii să se bucure de spațiile din orașe. Căutăm să creăm locuri mai sănătoase pentru oameni, prin care să ajutăm natura să se întoarcă în orașe”.
În cadrul summitului, Foster + Partners a prezentat și o serie de idei strategice pentru proiectul de remodelare a Palas Iași, cu accent pe respectarea moștenirii istorice a locului, crearea de spații pietonale, mai multă natură și o mai bună conectare a ansamblului cu Palatul Culturii.
Raluca Munteanu, Director de Dezvoltare IULIUS, a prezentat în cadrul TILIA proiectele dezvoltate de companie și viziunea care le stă la bază, aceea că marile transformări urbane pornesc din curaj, încredere și capacitatea de a vedea potențial acolo unde alții văd doar limite. „La IULIUS, ne preocupă ideea de a construi pentru generații, nu pentru randamente rapide. Am auzit de nenumărate ori că nu se poate: că nu se poate reloca, decontamina, bioremedia sau reconecta o platformă industrială la oraș. Dar experiența noastră ne arată că unele proiecte par imposibile doar până devin realitate. Cea mai mare provocare nu sunt nici banii, nici avizele, ci convingerea — a administrației, a cetățenilor și a echipei — că un loc poate deveni mai mult decât este astăzi. Fie că vorbim despre Palas Iași, despre RIVUS la Cluj sau despre proiectul de la Constanța, miza este să avem curajul de a vedea potențial acolo unde alții văd doar risc și să redăm orașului spații care pot genera dezvoltare, încredere și un efect real de multiplicare pentru întreaga comunitate”, a spus Raluca Munteanu.
Fondurile europene, infrastructura și parteneriatele public-private, esențiale pentru transformarea orașelor
Cea de-a doua zi a summitului a fost dedicată soluțiilor și mecanismelor concrete pentru dezvoltarea orașelor din România. Discuțiile au vizat relația dintre administrație și finanțare, precum și rolul fondurilor europene și al parteneriatelor public-private.
În debutul celei de-a doua zile, Mihai Jurca, Șeful Cancelariei Primului Ministru, a vorbit despre nevoia unor parteneriate capabile să reziste într-un climat de volatilitate și despre rolul mediului privat în dezvoltarea infrastructurii pe termen lung. Oficialul a explicat că, dincolo de legislație, cheia funcționării parteneriatelor public-private ține de înțelegerea principiilor de bază, în special partajarea responsabilităților și a riscurilor între stat și mediul privat.
În cadrul panelului „Orașe verzi”, primari și reprezentanți ai administrațiilor locale – Lucian Viziteu, Primarul municipiului Bacău; Lucian Pătrașcu, Viceprimar Brașov; Ciprian Ciucu, Primarul General al municipiului București; Constantin Toma, Primarul municipiului Buzău; Vergil Chițac, Primarul municipiului Constanța; Mihai Chirica, Primarul municipiului Iași; Dragoș Chitic, Administrator public, Primăria Piatra Neamț; Dan Cușnir, Viceprimar Suceava; Bogdan Buhăianu, Viceprimar Botoșani – au conturat o realitate comună a dezvoltării urbane din România: orașele evoluează mai degrabă în funcție de oportunități și constrângeri decât după o planificare amănunțită.
Într-un panel dedicat soluțiilor de finanțare a parteneriatelor de tip public-privat, Marius Perșenea, Chief Operating Officer IULIUS, a subliniat nevoia unei integrări reale între proiectele private de regenerare urbană și infrastructura gândită de administrație. „Timp de aproape 30 de ani am construit orașe în mod separat: administrație și investitori. Grupul IULIUS a intrat în parteneriate public-private în Iași și Cluj. Astăzi suntem convinși că proiectele de regenerare urbană trebuie să fie integrate total în infrastructura gândită de administrație, pentru relevanță pe termen lung”.
Sebastian Costea, Manager IULIUS, a arătat că predictibilitatea este esențială pentru proiectele de regenerare urbană. „Lista dorințelor unui investitor privat începe cu predictibilitatea. Partenerul privat nu are niciodată venituri din a doua zi a parteneriatului. Este nevoie de o perioadă de grație, un mecanism de plăți diferențiate, poate de la momentul generării de venituri. Este nevoie de un mecanism pentru proiectele mixed-use, aflate la intersecția dintre concesiune și servicii publice. Sunt jurisdicții europene care recunosc aceste modele și reușesc să aducă resursele publice și private într-o singură formă de finanțare”.
Maria Tzanidaki, Principal Manager, PPP Advisory Unit BERD, a explicat că parteneriatul public-privat este un mecanism complex, dependent de un angajament politic și o procedură în care părțile implicate dezvoltă un model de implementare. Modelul optim, a spus aceasta, este unul mixt, în care direcția vine de la centru, dar impactul real este local. Maria Tzanidaki a mai spus că BERD pregătește un portofoliu de aproximativ 15 proiecte, cu o valoare totală estimată la circa 3 miliarde de euro, care include proiecte majore de regenerare economică și consultanță pentru guverne.
Tot în cadrul panelului dedicat PPP-urilor, Marcelo Catellanos, Senior Country Manager for Southeastern Europe International Finance Corporation, a adăugat: „Mesajul-cheie este că acestea funcționează în multe părți ale lumii. Este important să identificăm țările unde funcționează constant și se mențin pe termen lung. Exemple sunt Marea Britanie, Franța și Olanda. În Marea Britanie au folosit acest model în transport, educație, sănătate și infrastructură. În Franța, în sistemul feroviar, energetic și în servicii. În Olanda avem colaborare pentru aeroport. Când vorbim de aceste țări, vorbim de o viziune politică și de o capacitate de colaborare, o cultură a colaborării, o structurare adecvată și, în final, finanțatori care înțeleg contextul. România este pregătită pentru PPP și credem că există prevederi legale care pot fi perfecționate, însă cadrul actual este suficient de bun pentru a permite PPP-uri. Ceea ce lipsește este o structură a colaborării care să distribuie responsabilitățile și riscurile.”
În cadrul summitului, Veolia România a prezentat modelul de excelență PPP dintre Apa Nova București, o compania Veolia, și Primăria Municipiului București, unul dintre cele mai longevive și de succes parteneriate public-private din sectorul utilităților publice din Europa. Semnat în 2000, acest proiect de concesiune a transformat radical infrastructura de apă și canalizare a Capitalei, prin investiții de peste 795 milioane de euro în modernizarea rețelelor, extinderea serviciilor și implementarea celor mai înalte standarde europene de calitate. Rezultate concrete: creșterea randamentului rețelei de apă de la 50% în anul 2000, la aproximativ 80% în prezent – în linie cu cel din alte capitale europene; extinderea acoperirii serviciilor la peste 2,1 milioane de locuitori; modernizarea stațiilor de tratare și transformarea stației de epurare a apelor uzate de la Glina în cel mai mare producător de energie verde din zona metropolitană a Capitalei.
În paralel, pe a doua scenă, Oraşe în devenire: Design, Natură şi Cultură a explorat forțele care modelează caracterul unui oraș, cu studii de caz concrete din domenii precum arhitectură, industrii creative, sănătate mintală și infrastructură verde.
Summitul TILIA a conturat, încă de la prima ediție, direcția că orașele viitorului nu pot fi construite fragmentat, ci prin colaborare, viziune, soluții integrate și mecanisme de finanțare adaptate complexității urbane. Orașele României au nevoie de spații publice care aduc oamenii împreună, de natură, mobilitate inteligentă și arhitectură de calitate, dar și de administrații capabile, reguli clare, finanțare predictibilă și parteneriate între sectorul public și cel privat.
Despre TILIA – Today’s Ideas and Leadership In Action
TILIA – Today’s Ideas and Leadership In Action, Summitul Orașelor din România – este o inițiativă dezvoltată de grupul IULIUS, prin Fundația IULIUS, dedicată soluțiilor concrete pentru dezvoltarea orașelor din România.
TILIA este concepută ca un demers anual, care reunește administrații publice, investitori, instituții financiare, arhitecți, mediul academic și societatea civilă într-un cadru de dialog și colaborare orientat către implementare.
TILIA își propune să devină un reper pentru colaborarea între actorii implicați în dezvoltarea urbană din România.
Despre Fundația IULIUS
Fundația IULIUS este inițiativa prin care Grupul IULIUS susține dezvoltarea sustenabilă a comunităților, prin proiecte dedicate educației, protecției mediului și creșterii calității vieții urbane, contribuind la orașe mai bine conectate la nevoile oamenilor.
Pentru detalii suplimentare, contactați [email protected]