Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla este prima sfântă româncă trecută în rândul sfinților. Sfânta a trăit în zona Vrancei și în Munții Neamțului, la Sihla, în apropiere Mănăstirii Sihăstria. Peștera unde a trăit a devenit unul din cele mai căutate locuri de închinare din România.
Părticele din Moaștele Sfintei se află la Schitul Sihla, comuna Vânători Neamț, județul Neamț.
La Mănăstirea Sfântul Nicolae-Mihai Vodă, București a existat o particică a sfintelor moaște, dar a fost furată. O pietricică din peștera Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla se află într-o casetă din Biserica „Sfântul Alexie” din București.
Pe 20 iunie 1992, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a recunoscut și proclamat în mod solemn sfințenia Cuvioasei Teodora de la Sihla, stabilind ca zi de prăznuire data de 7 august.
Ascunsă între pereţii unei stânci, în chilia dăruită cu binecuvântare de un alt pustinc ce s-a retras în şi mai adâncul pădurii, Sfânta Teodora şi-a dedicat cu totul viaţa Mântuitorului, nevoindu-se aici timp de 20 de ani. Singurul care ştia de ea şi de nevoinţele sale era duhovnicul Pavel, cel care venea să o spovedească şi să o împărtăşească pe sfântă.
Numai că, după un timp, ieroschimonahul Pavel de la Sihăstria a trecut la Domnul, nimeni altcineva nemaiştiind de cuvioasa din peştera de la Sihla, singurele ajutoare fiindu-i păsările cerului, care îi aduceau mâncare.
Păsările intrau pe fereastra trapezei de la mănăstire şi luau firimituri de pâine în cioc, apoi zburau spre munţii Sihlei. Văzând aceasta de mai multe ori, egumenul mănăstirii a trimis doi ucenici să urmărească păsările, să vadă unde duc mâncare. Aşa au ajuns în vârful muntelui, unde au descoperit-o pe Cuvioasa Teodora învăluită într-o lumină ca de foc, sfânta fiind în rugăciune. Cei doi ucenici s-au speriat când au văzut-o pe sfântă şi au strigat, însă Sfânta Teodora le-a vorbit şi i-a liniştit, rugându-i să îi arunce o haină, întrucât ale sale erau rupte după anii petrecuţi în metanii şi rugăciune.
Se spune că sfânta se ruga de 40 de zile la Dumnezeu să îi fie trimis un duhovnic la care să se spovedească şi căruia să îi mărturisească păcatele înainte de a trece la Domnul, Sfânta ştiind că în scurt timp va pleca spre Creatorul său.
Dorinţa sa a fost ca egumenul Sihăstriei să-i trimită, pentru a o spovedi şi împărtăşi, pe ieromonahul Antonie şi pe ierodiaconul Lavrentie. Rugămintea i-a fost îndeplinită întocmai, iar după ce s-a împărtăşit, a trecut la cele veşnice. În viaţa sfintei este consemnat faptul că tot acolo, în peşteră, i s-a făcut şi slujba înmormântării.
Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla este unul dintre locurile sfinte din zona Neamțului. Aflata la mica distanta de mănăstirile Neamț, Secu si Sihăstria, peștera sfintei Teodora atrage zilnici mulțime de credincioși aprinși de dorul rugăciunii si al vieții curate.
Schitul Sihla, schit ce tine de Mănăstirea Sihăstria, se află în codrii Neamțului, în comuna Vânători Neamț, județul Neamț. La schitul și peștera sfintei Teodora de la Sihla se poate ajunge pe doua cai. Prima cale pornește din Piatra Neamț, trece pe la Mănăstirea Văratec, apoi prin pădure, pe un drum forestier, urcă spre Schitul Sihla. Cea de-a doua cale pornește din Largu Neamț, pe canga Mănăstirea Neamț și Mănăstirea Secu, până în Mănăstirea Sihăstria, de unde un drum forestier și o poteca lăturalnică pornesc în sus, spre coama dealului, unde se afla Schitul Sihla.
sursa: doxologia.ro, ziartarguneamt.ro